A trecut o perioada lunga de cand nu am mai scris pe acest blog. Recunosc ca am fost oarecum dezamagit de slaba reactie la opiniile mele si de birocratia intalnita in managementul proiectelor finantate din fonduri europene.

In urma cercetarii pe care am facut-o in cadrul Proiectului transnational finantat de IOCE– Organizatia Internationala de Cooperare in Evaluare pe care RoSE – Societatea Romana a Evaluatorilor de proiecte, programe si politici publice il coordoneaza. am decis insa sa revin cu un subiect foarte incitant si de mare actualitate: cultura evaluarii in Romania.

Proiectul mentionat urmarește profesionalizarea cadrului evaluarii prin transferul de bune practici intre tarile participante si implementarea masurilor stabilite prin EvalAgenda2020 – Global Evaluation Agenda 2016-2020, prima viziune globala pe termen lung pentru evaluare, initiata de IOCE si Reteaua Globala EvalPartners in Anul International al Evaluarii 2015.

EvalAgenda2020 este structurata pe 4 piloni de actiune:
1.    Imbunatatirea cadrului evaluarii
2.    Dezvoltarea capacitatilor institutionale pentru evaluare
3.    Dezvoltarea capacitatilor individuale pentru evaluare
4.    Imbunatatirea interactiunii intre actorii implicati in evaluare.

Dezvoltarea unei culturi a evaluarii  este temeiul pentru actiunile specifice pe fiecare pilon de actiune.

Cultura evaluarii este de fapt un mod de gandire pozitiv care sa permita identificarea nevoilor de dezvoltare, a factorilor perturbatori, in vederea aplicarii unui management al schimbarii eficient. Acest mod de gandire implica si analiza critica bazata pe argumente si evidente in loc de ipoteze privind eficacitatea interventiilor prevazute prin programe, proiecte si politici publice.

Cultura evaluarii este indispensabila pentru luarea unor decizii informate și motivate. Factorii de decizie de la toate nivelurile – administratie publica, politicieni, parlament si cetatenii responsabili trebuie sa evalueze si sa gaseasca argumente la intrebarea clasica “Facem bine ceea ce facem?”. Astfel, dezvoltarea si promovarea unei gandiri critice evaluative este esentiala nu numai pentru o administrare eficienta a resurselor dar si pentru binele societatii in ansamblu. Din aceste motive este evidenta necesitatea unei abordari strategice de dezvoltare a culturii evaluarii la nivel national in Romania si constientizarea celor responsabili asupra faptului ca grupul tinta nu este limitat doar la nivelul administratiei publice centrale responsabile pentru implementarea programelor de finantare europene si a politicilor publice relationate asa cum se pare ca este abordarea in prezent. Este in acest sens necesara elaborarea unei politici de evaluare la nivel national care sa permita imbunatatirea capacitatii guvernantilor de intelegere a problemelor aparute cu gasirea solutiilor optime si  care sa demonstreze responsabilitatea guvernarii fata de cetateni. O buna politica de evaluare necesita cunostinte privind procesele de realizare a politicilor si o evidenta riguroasa a acestor procese.

In cadrul Studiului Global Mapping Report  publicat recent, privind Stadiul Politicilor Nationale in domeniul evaluarii, din cele 109 tari analizate, Romania se afla intre ultimele 50 state care inca nu au o documentatie actualizata privind stadiul politicilor si practicii de evaluare, fiind mentionat lapidar, ca  foloseste evaluarea pentru a se conforma cerintelor UE privind managementul proiectelor.

Prin proiectul  ARK2GEA – Transnational cooperation towards the implementation of EvalAgenda 2020 se urmareste alinierea cadrului evaluarii din Romania la nivelul exigentelor internationale. Plecand de la rezultatele Studiului mentionat si din analiza documentara pe care am realizat-o pentru proiect am constatat ca nu exista  inca o legislatie cadru referitoare la evaluare ci doar actiuni de conformare la exigentele privind managementul programelor europene.

Desi, aceste actiuni au inceput in urma cu peste 10 ani, impactul lor a fost nesustenabil datorita, in special, schimbarilor frecvente la nivelul agentiilor centrale responsabile cu gestiunea fondurilor europene si a lipsei de coerenta a reglementarilor specifice privind cadrul evaluarii, care nu au reusit sa dezvolte si sa promoveze o adevata cultura a evaluarii.

In  procesul pregatirilor de aderare  la UE,  Guvernul Romaniei a stabilit, in 2006, ca obiectiv specific dezvoltarea unui Sistem National de Evaluare care sa contina o Strategie de Evaluare si Planuri de Actiune. Strategia de Evaluare 2007-2013, elaborata in cadrul unui proiect de asistenta tehnica, a fost publicata in 27.11.2006 si s-a infiintat o Unitate Centrala de Evaluare in cadrul Ministerului Finantelor. A fost constituit un Comitet National de Implementare  a Planurilor de Actiune din Strategie constituit din reprezentanti ai administratiei publice centrale. In cadrul DMI1.2 prin Programul Operational Asistenta Tehnica,  au fost implementate proiecte prin care au fost realizate: un portal dedicat evaluarii (www.evaluare-structurale.ro), materiale suport  si analize. In cadrul proiectului “Masurarea culturii de evaluare din Romania in contextul Politicii de Coeziune a UE”, (2012-2014), au fost realizate 3 rapoarte de masurare a culturii de evaluare in contextul politicii de coeziune a UE in Romania.  Nivelul de diseminare a culturii de evaluare a fost masurat cu ajutorul indicatorilor, criteriilor şi sub-criteriilor grupate in 4 dimensiuni (cererea de evaluare, oferta de evaluare, diseminarea/utilizarea rezultatelor evaluarii, institutionalizarea culturii de evaluare).

Analiza facuta si concluziile acestor raporte, in cadrul celor 3 cicluri de masurare, au identificat o performanta redusa privind Institutionalizarea culturii de evaluare, si o persistenta a problemelor identificate anterior. Se mentioneaza astfel ca “numarul de evaluari declanșate ca raspuns la nevoia de cunoștinte a fost mai mic decat in alte state membre; gradul de participare a functionarilor publici, altii decat cei implicati in sarcini de evaluare, a fost limitat; optiunile de formare disponibile pentru evaluatorii de politici publice nu au satisfacut nevoile identificate; iar cadrul legislativ a inclus o serie de elemente ce ar putea genera blocaje, in special norme privind achizitiile publice, ordonante nationale cu privire la personalul angajat și normele privind eligibilitatea cheltuielilor”.

Intre din principalele minusuri identificate sunt mentionate disponibilitatea si calitatea redusa a expertizei de evaluare, participarea slaba a societii civile si mai ales nivelul redus la capitolul indicatori de guvernanta (opinie și responsabilitate, stabilitate politica, eficienta guvernului, calitatea reglementarilor, statul de drept, controlul coruptiei), cu valori in continua scadere.

Rezultatele analizelor mentionate identifica efectele si cauzele unei culturi a evaluarii reduse in Romania, cu impact negativ privind absorbtia fondurilor europene.

Prin proiectul ARK2GEA, Asociatia profesionala a evaluatorilor-RoSE isi propune sa contribuie la dezvoltarea culturii evaluarii si la implementarea in Romania a masurilor stabilite prin Eval Agenda2020.

Persoanele interesati sa se alature acestui demers sunt invitate sa ma contacteze. Personal voi continua sa prezint in acest cadru rezultatele proiectului, obstacole identificate si sa propun masuri de adresare a acestora.


0 comentarii la “Cultura evaluarii si capacitatea de absorbtie a fondurilor europene in Romania”
Comentariul tau